Biserica

Biserica ortodoxă din Mănăstireni

Potrivit unei tradiţii pastrate în cadrul comunităţii, vechea biserică ortodoxă din Mănăstireni era situată, împreuna cu cimitirul acesteia, în locul numit „Hârtop", la marginea dinspre apus a comunei. Acest lăcaş de închinare le-a servit credincioşilor ortodocşi până în momentul edificării unui alt lăcaş din lemn, situat, de această dată, mai aproape de centrul localităţii.
Noua biserică, de asemenea din lemn, a fost ridicată în anul 1751 de către meşterul loan Tot Săotanu, din satul Ardeova. Atât ridicarea, cât şi înzestrarea bisericii cu cele de trebuinţă au fost susţinut de credincioşi. În anul 1933, această biserică din lemn a fost dăruită locuitorilor din satul Bălceşti.

Prin eforturile familiei inginerului Gicu Agenor Gansca, şi sub îndrumarea părintelui Gheorghe Leş, s-a restaurat MONUMENTUL EROILOR din faţa Sf. Biserici, s-a refăcut şi s-a amplasat bustul Regelui Ferdinand 1, cu prilejul întalnirii „Fiilor satului" din 17 septembrie 2005. 
Odată cu restaurarea ansamblului din faţa Bisericii Ortodoxe, pe soclul monumentului sunt trecute numele eroilor români din Mănăstireni căzuţi în Primul şi Al Doilea Război Mondial, români şi maghiari.

Inventarul parohiei ortodoxe. Cel mai vechi registru păstrat este Registrul Botezaţilor, care datează din anul 1814.
Cea mai veche carte bisericească aflată în prezent în patrimonial parohiei este Molitvernicul tipărit în 1782. O altă carte deosebit de valoroasă este Biblia tipărită în anul 1795.
În biserica din Mănăstireni se păstrează o excepţională colecţie de icoane pe lemn, pictate în ulei, cu o remarcabilă vechime: Schimbarea la faţă a Domnului, Adormirea Maicii Domnului, Mihail şi Gavril, Soborul Sf. Arh., sec. XVII; Sf. Nicolae, 1763; Isus Hristos, Maica Domnului, sec. XVIII; Maica Domnului cu Pruncul Isus, 1752; Învierea Domnului, 1752; Înalţarea Domnului, 1763; Botezul Domnului, 1776.

 

Biserica Reformată din Mănăstireni
Cea mai veche parte a construcţiei este nava, care conservă elemente apaţinând stilului romanic. Biserica a devenit reformată în a doua jum. a sec. al XVI, cel mai probabil în preajma anului 1570.
Placa comemorativă a eroilor căzuţi în primul război mondial a fost pusă în 1929. Biserica a fost renovată în 1936. Cu această ocazie au fost făcute băncile care se păstrează până astăzi. Acoperirea bisericii şi a turnului au fost efectuate de mai multe ori, ultima oară odată cu prilejul construirii noii case parohiale, în 1994.

Obiecte de patrimoniu

Clopotul mare cu inscripţia: Pentru cinstea numele lui D-zeu, în timpul primcuratorului kabos Farkas din Manastireni a fost turnat din venituri ordinare ale parohiei 1778.Iohann Andrasofski Claudiopoli.

Cană din cositor cu inscripţia: Cana aceasta a fost făcută pe cheltuiala proprie, de către d-na Sombori Drusianna pentru Sf. Parohie din Manastireni, în anul 1797.

Potir pentru bărbaţi cu inscripţia: A fost făcută pentru parohia reformată din Mănăstireni, în anul 1765.

Potir pentru femei cu inscripţia: În amintirea mamei Hory Farfasné născută Aumüller Rozalá donat pentru folosinţa femeilor din Mănăstireni de Hory Béla, vicecurator, la 1 Octombrie 1891.

Farfurie pentru pâine cu inscripţia: Pentru parohia reformată din Mănăstireni, a făcut-o Ignatz Ferentz în timpul preotului reformat 
Miklos Peter, noiembrie 1806.

Farfurie din cositor cu inscripţia: Pentru parohia din Mănăstireni, pentru pomenirea sa după moarte, a donat această farfurie din cositor Nemeti Maria în anul 1710.

Potir pentru bolnavi cu inscripţia: Vindecaţi-vă! Pentru bolnavii satului meu natal drag, Gyarmathy Zsigáné născută Hory Etelka 1902. 

 

Biserica Ortodoxă din Mănăşturu Românesc
A fost ridicată în 1674, în 1740 fiind înlocuită în 1740 de o nouă biserică din lemn. A fost închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Meşterul constructor a fost Tata Onuţ din Ardeova. Pe lângă această biserică a funcţionat, până în 1927, o şcoală confesională ortodoxă, menţinută pe cheltuiala bisericii.
Între anii 1934-1936 a fost zidită în centrul satului o biserică nouă. Este o construcţie mare şi impunătoare, apreciată de localnici şi de cei care se deplaseayă la faţa locului.
În 1937, vechea biserică de lemn, a fost dusă în localitatea Jadova, aflată astăzi pe teritoriul Ucrainei, în Bucovinei de Nord.