Comuna Mănăştireni este situată în jumătatea apuseană a judeţului Cluj, în bazinetul de obârşie al Văii Căpuşului, înscris în partea sud-vestică a Podişului Păniceni, înspre nord podişul întâlnindu-se cu dealurile Clujului, iar înspre sud cu Munţii Gilăului.
Localităţile Mănăştireni, Mănăşturu Românesc, Ardeova, Bedeciu, Bica şi Dretea, formează comuna Mănăştireni, cu centrul administrativ-teritorial în localitatea cu acelaşi nume. Sunt situate pe DJ 108 C, la aproximativ 8 km de DN 1, E 60, la 45 km faţă de Cluj Napoca, reşedinţa judeţului Cluj, şi la 20 km de oraşul cel mai apropiat – Huedin.
Hotarul comunei se întâlneşte cu cel al localităţilor Mărceşti, Cârsteşti, Rişca de Sus (comuna Rişca), Dealu Negru, Finciu şi Văleni (comuna Călăţele), Horlacea (comuna Sâncraiu) şi Nearşova (comuna Izvoru Crişului).
Localităţile Mănăştireni, Mănăşturu Românesc, Ardeova, Bedeciu, Bica şi Dretea, formează comuna Mănăştireni, cu centrul administrativ-teritorial în localitatea cu acelaşi nume. Sunt situate pe DJ 108 C, la aproximativ 8 km de DN 1, E 60, la 45 km faţă de Cluj Napoca, reşedinţa judeţului Cluj, şi la 20 km de oraşul cel mai apropiat – Huedin.
Hotarul comunei se întâlneşte cu cel al localităţilor Mărceşti, Cârsteşti, Rişca de Sus (comuna Rişca), Dealu Negru, Finciu şi Văleni (comuna Călăţele), Horlacea (comuna Sâncraiu) şi Nearşova (comuna Izvoru Crişului).
Evoluţia administrativ-teritorială
Evenimentele social-politice de la sfârşitul secolului XVIII şi mai cu seamă cele din următoarele şapte decenii din secolul XIX, care au urmărit emanciparea populaţiei româneşti din Transilvania, pe de o parte, iar pe de alta încercarea insistentă de desprindere a ungurilor din cadrul Imperiului Habsburgic, s-au reflectat şi în destul de numeroasele demersuri privind noi forme de organizare administrativ-teritorială. Între acestea s-a înscris cea din anul 1852, când Transilvania a fost împărţită în 10 prefecturi, cu 31 de preturi, situaţie care a durat doar până în aprilie 1861, după care s-a revenit la vechile comitate, care erau prevăzute în Diploma Leopoldină din 4 decembrie 1691. Comitatele erau împărţite în plăşi (jaras).
În anul 1910, judeţul Cluj, cuprindea 9 plăşi: Huedin (46 sate, două dintre acestea fiind Mănăstireni şi Mănăşturu Românesc), Gilău (20), Hida (34), Cluj (34), Urmeniş (14), Mociu (24), Nadas (22), Sărmaşu (16) şi Teaca (23), la care se adaugă Cojocna (oraş cu administraţie proprie, subordonat direct judeţului) şi orasul Cluj ce avea un statut aparte.
Pe baza reformei din anul 1925, judeţul Cluj, cu o suprafata de 5079 km² si o populatie de 352.029 locuitori, cuprindea în spaţiul său 226 comune rurale (echivalentul satelor) şi o comuna urbană (oraşul Cluj), acestea fiind organizate în 12 plăşi: Nădăşel, Someş, Mociu, Câmpia, Vlaha, Moţilor, Călata (cuprinde şi localităţile Mănăstireni şi Mănăşturu Românesc), Crişului, Huedin, Aghireşu, Almaşu şi Borşa.
A doua reforma administrativ-teritoriala din anul 1929 a condus la anumite modificări în ceea ce priveşte judeţul Cluj. În noua formă, judeţul Cluj, cu o populaţie de 334.991 locuitori, cuprindea, în anul 1930, municipiul Cluj (100844 locuitori), oraşul Huedin (5401 locuitori) şi sapte plăşi: Borşa (20 sate), Cluj (46), Gilău (24), Hida (37), Huedin (57, două dintre sate fiind Mănăstireni şi Mănăşturu Românesc), Mociu (28) şi Sărmaş (20), în care erau prezente 232 de sate.
Evenimentele social-politice de la sfârşitul secolului XVIII şi mai cu seamă cele din următoarele şapte decenii din secolul XIX, care au urmărit emanciparea populaţiei româneşti din Transilvania, pe de o parte, iar pe de alta încercarea insistentă de desprindere a ungurilor din cadrul Imperiului Habsburgic, s-au reflectat şi în destul de numeroasele demersuri privind noi forme de organizare administrativ-teritorială. Între acestea s-a înscris cea din anul 1852, când Transilvania a fost împărţită în 10 prefecturi, cu 31 de preturi, situaţie care a durat doar până în aprilie 1861, după care s-a revenit la vechile comitate, care erau prevăzute în Diploma Leopoldină din 4 decembrie 1691. Comitatele erau împărţite în plăşi (jaras).
În anul 1910, judeţul Cluj, cuprindea 9 plăşi: Huedin (46 sate, două dintre acestea fiind Mănăstireni şi Mănăşturu Românesc), Gilău (20), Hida (34), Cluj (34), Urmeniş (14), Mociu (24), Nadas (22), Sărmaşu (16) şi Teaca (23), la care se adaugă Cojocna (oraş cu administraţie proprie, subordonat direct judeţului) şi orasul Cluj ce avea un statut aparte.
Pe baza reformei din anul 1925, judeţul Cluj, cu o suprafata de 5079 km² si o populatie de 352.029 locuitori, cuprindea în spaţiul său 226 comune rurale (echivalentul satelor) şi o comuna urbană (oraşul Cluj), acestea fiind organizate în 12 plăşi: Nădăşel, Someş, Mociu, Câmpia, Vlaha, Moţilor, Călata (cuprinde şi localităţile Mănăstireni şi Mănăşturu Românesc), Crişului, Huedin, Aghireşu, Almaşu şi Borşa.
A doua reforma administrativ-teritoriala din anul 1929 a condus la anumite modificări în ceea ce priveşte judeţul Cluj. În noua formă, judeţul Cluj, cu o populaţie de 334.991 locuitori, cuprindea, în anul 1930, municipiul Cluj (100844 locuitori), oraşul Huedin (5401 locuitori) şi sapte plăşi: Borşa (20 sate), Cluj (46), Gilău (24), Hida (37), Huedin (57, două dintre sate fiind Mănăstireni şi Mănăşturu Românesc), Mociu (28) şi Sărmaş (20), în care erau prezente 232 de sate.
Organizarea administrativ-teritorială mentionată a rămas, în ansamblu, neschimbată până în anul 1950, când teritoriul României a fost supus unor modificări, în locul formelor anterioare fiind introduse regiunile şi raioanele (comunele au rămas aproximativ în aceeaşi condiţie). Astfel, în anul 1950, în locul celor 58 de judeţe, au fost constituite 28 de regiuni cu raioanele şi comunele corespunzătoare, după care, în anul 1952, numărul regiunilor s-a redus la 18.
În ceea ce priveşte Regiunea Cluj, în anul 1950 aceasta cuprindea opt raioane: Cluj. Gherla, Dej, Turda, Aiud, Câmpeni, Huedin şi Jibou.
În ceea ce priveşte Regiunea Cluj, în anul 1950 aceasta cuprindea opt raioane: Cluj. Gherla, Dej, Turda, Aiud, Câmpeni, Huedin şi Jibou.
Prin Legea nr. 2/1968, teritoriul naţional este divizat în următoarele unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna.
Pe baza ei, judeţul Cluj, cu o suprafaţă de 6650 km², a fost organizat în şase oraşe: Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii, Gherla şi Huedin, primele trei cu statut de municipii, şi 74 comune. În perioada celor 37 de ani parcurşi de la ultima reformă administrativă şi până în prezent, judeţul Cluj a înregistrat modificări puţin semnificative în privinţa organizării administrativ-teritoriale: au fost înscrise în categoria municipiilor, după anul 1990, oraşele Câmpia Turzii şi Gherla; a sporit numărul comunelor de la 74 la 75.
Cât priveşte localităţile Mănăstireni (centru de comună), Mănăşturu Românesc, Ardeova, Bica, Bedeciu şi Dretea, ele formează comuna Mănăstireni, care la RecensământuI din anul 2002 era extinsă pe o suprafaţă de 6299 ha şi avea 1809 locuitori.
Pe baza ei, judeţul Cluj, cu o suprafaţă de 6650 km², a fost organizat în şase oraşe: Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii, Gherla şi Huedin, primele trei cu statut de municipii, şi 74 comune. În perioada celor 37 de ani parcurşi de la ultima reformă administrativă şi până în prezent, judeţul Cluj a înregistrat modificări puţin semnificative în privinţa organizării administrativ-teritoriale: au fost înscrise în categoria municipiilor, după anul 1990, oraşele Câmpia Turzii şi Gherla; a sporit numărul comunelor de la 74 la 75.
Cât priveşte localităţile Mănăstireni (centru de comună), Mănăşturu Românesc, Ardeova, Bica, Bedeciu şi Dretea, ele formează comuna Mănăstireni, care la RecensământuI din anul 2002 era extinsă pe o suprafaţă de 6299 ha şi avea 1809 locuitori.